Prima paginăAnunțuriiulie 2007 › Comunicat privind dezbaterea pe tema "CALEA VICTORIEI - AXA CULTURALA A BUCURESTIULUI. DILEMELE UNUI PROIECT IDENTITAR"
17 iulie 2007

Comunicat privind dezbaterea pe tema "CALEA VICTORIEI - AXA CULTURALA A BUCURESTIULUI. DILEMELE UNUI PROIECT IDENTITAR"

miercuri 18 iulie 2007

Ordinul Arhitecților din România Filiala Teritorială București și Academia Română au organizat marți 10 iulie 2007, ora 16.00, în sediul Bibliotecii Academiei Române, dezbaterea profesională publică cu tema:

CALEA VICTORIEI - AXĂ CULTURALÃ A BUCUREȘTIULUI
DILEMELE UNUI PROIECT IDENTITAR

Download: conferinta_de_presa.pdf [33K]

Dezbaterea a fost structurată pe 3 secțiuni:

1. Informare general istorică

Dl. arh. Ștefan Bălici a făcut o succintă informare a câtorva repere ale istoriei Bucureștiului legate de Calea Victoriei.

Dl. arh. Dan Marin a prezentat principiile generale ale regulamentului de urbanism al Caii Victoriei. Regulamentul evidențiază 3 segmente distincte ale acestei axe, avand o identitate morfologică clară si reguli urbanistice diferite, cărora trebuie să se supună orice intervenție în această arie.

2. Prezentarea a 3 proiecte privind Calea Victoriei

Primul proiect prezentat a fost "Calea Victoriei - axa culturală a Bucureștiului", realizat de un colectiv condus de arh. Alexandru Beldiman (studiu urbanistic), arh. Irina Criveanu (studiu istoric), arh. Alexandra Chiliman (studiu de vegetație), Ioan Godeanu, artist plastic (studiu muzeu în aer liber).

Dl. arh. Beldiman a expus cele câteva caracteristici ale Căii Victoriei rezultate din urma analizei: prezența unor spații alveolare, diversitatea dispunerii construcțiilor, traseul sinous, prezenta vegetatiei, elcelectismul arhitectural, prezența unor pasaje pietonal-comerciale. A fost accentuat faptul că studiul a încercat identificarea unor zone de revitalizare, chiar cu investiții de altă natură decât culturală, respectiv rezidențială sau comercială.

Cel de-al doilea proiect a fost prezentat de dl. arh. Florin Machedon și reprezintă proiectul PUZ Calea Victoriei 176. Argumentând că proiectul răspunde impunerilor de eficiență a unor investitori particulari, dl. arh. Machedon a prezentat studiile si macheta propunerii, precum și imagini ale cladirii avand o inaltime de 8-12 etaje, depasind cu mult reglementarile acestei zone protejate.

Intenționam să supunem dezbaterii si un al treilea proiect, PUZ Calea Victoriei 107, pentru care investitorul nu și-a dat acordul; totuși, autorul proiectului, arh. Adrian Cristescu, a avut o scurtă intervenție în care a dat câteva informații. Proiectul propune o modificare a regulamentului existent si construirea unor cladiri de mare inaltime, argumentând că astfel se eliberează suprefata terenului pentru spații verzi și funcțiuni publice.

3. Dezbaterea proiectelor

In general, luările de cuvânt au fost categoric împotriva celor 2 proiecte punctuale de pe Calea Victoriei 176 și 107, reproșandu-li-se densitatea excesiva si regimul mare de înălțime; de asemenea, a fost pusa in discutie oportunitatea unei intervenții cu limbaj modern în acest context istoric. O poziție moderată a fost adoptată de unii dintre vorbitori care, acceptând limbajul modern, au susținut necesitatea pastrarii unui anumit spirit al locului și respectarea regulamentului de urbanism existent.

Dl. arh. Șerban Sturdza i-a întrebat pe cei trei autori ce avantaje aduce fiecare dintre proiectele propuse spațiului urban și identitatii orașului, întrebare rămasă în final fără răspuns.

Dna. Mariana Duma, de la Grupul Civic București, amintește celor prezenți că există conform legii, obligativitatea ca pentru toate proiectele importante să existe o prezentare și o dezbatere publică.

Dl. arh. Peter Derer nu a considerat oportună cramponarea discuției în argumentație strict profesională, câtă vreme problemele pe care le ridică urbanismul au o accesibilitate largă și privesc modul de a locui în sens general. Orașul este asemenea unei masinarii, în care cei care o folosesc trebuie să se simtă bine, fără a ști neapărat din ce se compune. Oricât de importantă ar fi o strategie sau un investitor, aceștia acționează întotdeauna în oraș, în favoarea sau în defavoarea locuitorilor lui.

Dl. arh. Nicolae Lascu a afirmat că orice arhitect trebuie să ia în considerare regulile culturale ale zonei în care intervine. A întrebat cine anume construiește orașul: investitorul sau comunitatea?

Dna arh. Marica Solomon interoghează proiectul dlui arh. Cristescu în privința amplasamentului și întreabă cum anume este apreciată importanța acelui loc. Există un control eficient și o strategie de dezvoltare a Bucureștiului și a acestei axe? Dl. acad. Dan Berindei își exprimă îngrijorarea în privința implantului noilor con- strucții de mari dimensiuni în tesutul vechi, dând ca exemplu Parisul unde cladirile inalte de birouri au fost concentrate in ansamblul Defense, amplasat in afara zonei istorice. Dna. arh. Cristina Gociman a susținut necesitatea unei munci de informare și de educare prealabilă.

Dna. Monica Mărgineanu-Cârstoiu a considerat că obiectivele mentionate in pliantul dezbaterii nu au fost atinse și că există o problemă de comunicare din partea proiectanților, discuțiile fiind orientate mai mult spre sfera tehnică a meseriei și prea puțin spre tema centrală și a ideilor directoare ale proiectelor.

Dl. Cornel Nistorescu a susținut că dezbaterea propusă nu si-a atins scopul, atâta vreme cât anunțatul proiect identitar al zonei nu a fost definit de catre autori.

4. Concluzii

Dezbaterea si-a propus analizarea proiectelor recente de interventie pe Calea Victoriei si a modului in care se interpreteaza statutul legal de protectie al celei mai importante artere bucurestene din punct de vedere cultural-istoric. Se pune intrebarea daca notiuni precum monument si zona protejata mai au o semnificatie reala, intr-un moment cind specula imobiliara si derapajele administratiei ameninta valorile arhitectural-urbanistice ale orasului.

In cu totul alte conditii, dar cu aceleasi rezultate previzibile, Bucurestiul risca sa se intoarca in urma cu doua decenii, in perioada demolarilor si a interventiilor brutale asupra zonelor sale istorice.

Acest prim gest al Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania este rezultatul sentimentului de izolare si al lipsei de transparență a deciziilor administratiei, atât față de mediul profesional cât si față de societate.

Invocarea exclusiva a eficientei economice in sustinerea si avizarea proiectelor este lipsita de legitimitate in raport cu statutul legal al valorilor culturale si in totala contradictie cu regulamentele privind zonele protejate si zonele de protectie ale monumentelor.

Ne exprimăm regretul că la această primă dezbatere privind Calea Victoriei, deși au fost invitați să participe, reprezentații administrației nu s-au implicat; prezența și intervenția lor în discuții ar fi putut clarifica unele aspecte privind procedurile de avizare si aprobare, privind proiectele dezbătute și poziția administrației locale referitoare la derogările de la regulamentele de urbanism.

Chiar dacă această prima dezbatere nu a avut in totalitate rezultatul scontat, considerăm că dialogul creat, deși inca tensionat, a fost un bun punct de plecare; intenționăm sa continuăm această inițiativă, incercând să suplinim lipsa de comunicare.

Dialogul a dovedit lipsa de experiență în transmiterea informațiilor atât a arhitecților, care ar trebui să încerce o prezentare mult mai deschisă publicului, cât și a auditoriului, care nu a încercat o analiza echilibrată si a optat pentru respingerea în bloc a oricăror intervenții. Urmare a reacțiilor participanților și a dorinței de înțelegere aprofundată a proiectului Traseu Cultural Calea Victoriei, manifestarea s-a încheiat cu decizia ca următoarea dezbatere sa fie consacrata exclusiv acestei artere.

Detalii despre dezbatere: www.oar-bucuresti.ro/evenimente/dezbatere_calea_victoriei/