Evenimente › Bienala 2002

Bienala de Arhitectura - 2002


Octav Doicescu - bust realizat de prof. Paul Georgescu

A avut loc "Bienala de Arhitectură București 2002" ediția a cincea, și expoziția "Centenar Octav Doicescu" în sălile de expoziție ale Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" (UAUIM). Vernisajul a fost urmat de Conferințele arhitecților Dan Sergiu Hanganu și Mario Botta, ambii Doctor Honoris Causa al UAUIM, în care au fost prezentate lucrări recente.

Au fost acordate următoarele premii:

  • Arhitectură: "Casa Fotbalului" - Emil Barbu Popescu, Dragoș Perju, Remus Hîrșan, Nemes Karoly
  • Urbanism: "Transformarea structurală a Clujului" - Michael Buck, Eugen Pănescu, Franz Ullrich, Torsten Wild
  • Arhitectură de interior și design: "Amenajare apartament intr. Cretei" - Radu Teacă
  • Restaurare: "Biserici de lemn din Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu-Mare" Niels Auner
  • Publicații: "Cetățile orașului", Ed. Simetria, Teodor Octavian Gheorghiu

Secțiunea de arhitectură i-a avut printre nominalizați pe Alexandru Beldiman, Doina Butică și Moise Mathe pentru ansamblul "La Mesteceni", pe Dorin Ștefan pentru "Opera Center" și pe Mihai Nuță pentru "Hanul Tisaru"(debut). Aceiași Dragoș Perju, Remus Hîrșan, Nemes Karoly (premiați pentru Casa Fotbalului) de data aceasta reuniți sub titulatura GRAFIC Studio au mai prins și o nominalizare pentru restaurarea și extinderea unui Imobil de birouri situat în str. Radu Vodă nr. 26. La secțiunea arhitectură de interior și design au fost nominalizați Vladimir Arsene și Zzing Lee (Westfourth) pentru "Serry's loft", amenajare de apartament la New York, Bogdan Dumitrescu pentru amenajarea Clubului d'Arc (premiat cu o excursie în Italia de firma Delta Distribution), Florian și Iulia Stanciu pentru restaurarea și amenajarea unei vile în strada Herăstrău, Dorin Ștefan pentru Clubul Twice și Adrian Soare pentru KPL, Piața Amzei.

Medalia președintelui Uniunii Arhitecților a fost acordată Ansamblului de locuințe "La Mesteceni" realizare a BBM (Alexandru Beldiman, Doina Butica, Moise Mathe). Au mai acordat premii Ministerului Lucrărilor Publice și al Amenajării Teritoriului pentru "Transformarea structurală a Clujului" pentru Revista Arhitectura și pentru restaurare: Niels Auner. Acesta din urmă a primit și un premiu special din partea firmei Taina Lemnului.

Secțiunea publicații a adunat și ea mai multe nominalizări: Vlad Gaivoronschi - "Matricele spațiului tradițional", Augustin Ioan "O nouă estetică a reconstrucției" și "Spațiul sacru", revista Arhitectura și revista logiA a Facultății de Arhitectură de la Cluj.

Restaurările au desemnat ca nominalizați pe Cătălina Preda pentru restaurarea și refuncționalizarea halei din str. Nerva Traian, pe Ana Maria Dobrinescu, Mircea Dobrinescu și Violeta Grau pentru Casa Mociornița, pe Constanța Carp pentru Biserica Sf. Nicolae, Hunedoara și pe Șerban Popescu-Dolj și Dan Ionescu pentru Galerie de artă și ateliere artiști plastici la Bistrița.

Juriul a fost compus din arh. Petre Ciută, arh. Radu Mihăilescu și arh. Florin Alexandrescu la secțiunea arhitectură, arh. Peter Derer, arh. Daniela Tutunea și arh. Victor Ivaneș la secțiunea urbanism, arh. Romeo Simiraș, arh. Zeno Bogdănescu și arh. Răzvan Luscov la secțiunea arhitectură de interior și design

Expoziția "Centenar Octav Doicescu" a reunit desene și fotografii din arhiva Doicescu (donație a lui Andrei Doicescu aflată în grija Uniunii Arhitecților). Este pentru prima oară cînd o parte a acestei arhive este valorificată în public. Reamintim, celor care au fost prezenți la conferința Ordinului București, și proiecția filmului documentar realizat de Georges Boisnard. A fost inaugurat și un bust realizat de prof. Paul Georgescu. Totul pare a converge pentru realizarea unei galerii a figurilor importante ale arhitecturii românești dar, din păcate, sîntem încă departe de realizarea unui muzeu al arhitecturii. Puțini cunosc de exemplu istoria Halei Obor și a conflictului în urma căruia Horia Creangă a realizat construcția. Ar fi poate timpul să recunoaștem deschis că evenimentele scurte și disparate slujesc prea puțin creării unei adevărate culturi profesionale.