Podcast OAR București – Fast Talks - Bucureștiul între protejare si dezvoltare - despre oraș, piață și rolul arhitecților

Protejarea orașului în fața noilor dezvoltări pornește dintr-un set legitim de principii: respectul față de patrimoniu, nevoia de coerență urbană, apărarea spațiului public și preocuparea pentru calitatea vieții locuitorilor. În multe situații, aceste principii au reprezentat un răspuns necesar la intervenții realizate fără o viziune integrată sau fără respect față de contextul urban și cultural al Bucureștiului.

În timp, însă, acest reflex de protecție a generat adesea o cultură a opoziției, în care dezvoltarea a fost percepută aproape exclusiv ca o amenințare. Riscul unei astfel de abordări este acela de a transforma protejarea într-un mecanism de blocaj, iar blocajul, într-un factor care accentuează disfuncțiile orașului: creșterea costurilor locuirii, extinderea necontrolată către periferii, degradarea fondului construit existent sau apariția unor soluții urbane improvizate.

Bucureștiul este, prin natura sa, un oraș magnet, care atrage populație, investiții și activitate economică. Această atractivitate generează inevitabil o presiune de dezvoltare. Întrebarea esențială nu este dacă orașul trebuie să se dezvolte, ci cum poate această dezvoltare să fie orientată astfel încât să producă valoare urbană, socială și culturală.

Ieșirea din logica blocajului presupune trecerea către o cultură a dialogului și a responsabilității împărtășite între profesioniști, administrație, investitori și comunitate. În acest cadru, dezvoltarea nu mai este percepută ca un adversar al orașului, ci ca un proces care, atunci când este corect ghidat, poate contribui la consolidarea identității urbane și la creșterea calității mediului construit.

Pentru a înțelege mai bine aceste mecanisme și relația dintre dezvoltarea urbană și realitățile economice ale orașului, l-am avut alături de noi pe Georgian Marcu, consultant imobiliar și fondator al agenției Green Angels. Prin activitatea sa profesională și prin analizele publice pe care le realizează constant, acesta oferă o perspectivă specială asupra modului în care piața imobiliară reflectă nevoile reale ale orașului și ale locuitorilor săi.

Datele și tendințele pieței imobiliare reprezintă, dincolo de dimensiunea economică, un instrument important de înțelegere a transformărilor urbane. Ele indică presiunile generate de cererea de locuire, dinamica investițiilor, evoluția tipologiilor de spațiu locuit și modul în care orașul răspunde — sau nu — acestor solicitări. În acest sens, piața nu este doar un indicator al dezvoltării, ci și un barometru al funcționării orașului.

Discuția și-a propus să exploreze felul în care aceste informații pot contribui la construirea unui dialog mai nuanțat despre viitorul Bucureștiului și despre rolul pe care profesioniștii implicați în modelarea mediului construit îl pot avea în orientarea dezvoltării către soluții sustenabile și coerente urban.

Dezvoltarea Bucureștiului reprezintă și o oportunitate economică majoră pentru profesia de arhitect. Dincolo de presiunile și provocările generate de transformările urbane, orice proces de dezvoltare creează premisele apariției unor noi proiecte, a unor intervenții mai complexe și a unei implicări mai consistente a arhitecților în modelarea orașului.

În acest context, accentul pus pe profesionalism devine esențial. Calitatea mediului construit este direct legată de calitatea actului profesional, iar consolidarea rolului arhitectului în procesele de dezvoltare urbană depinde de capacitatea profesiei de a susține standarde ridicate de competență, responsabilitate și dialog interdisciplinar.

O dezvoltare urbană sănătoasă nu poate exista fără contribuția arhitecților, la fel cum profesia de arhitect nu își poate valorifica pe deplin rolul în absența unui oraș care se dezvoltă. În acest echilibru dintre creștere, responsabilitate și viziune profesională se află una dintre mizele majore ale viitorului Bucureștiului și ale profesiei de arhitect.