Jurisprudență și arhitectură în București – Panel 4: semnătura de complezență

Evenimentul Jurisprudență și arhitectură în București organizat de Filiala București a OAR în cadrul Anualei de Arhitectură București 2025 și care s-a desfășurat luni, 24 noiembrie 2025, la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, a adus în prim plan dimensiunea legală a ceea ce înseamnă practicarea profesiei de arhitect. Conferința este primul eveniment din România organizat pe acest subiect și a avut în vedere constituirea unei jurisprudențe de arhitectură pe baza cazurilor comune întâlnite la comisia de disciplină din București. Va fi realizat un raport scris, ca un mini-ghid de prevenție pentru situații din practica profesională. 

În cadrul panelului 4, au fost invitați să vorbească: av. Stefania Kerth Dobrescu, arh. Roxana Catrinel Stoica, arh. Daniela Mayer, arh. Andrei Fenyo, arh. Sebastian Săvescu, arh. Bogdan Andrei Fezi. 

Cei prezenți au subliniat o serie de aspecte care poarta răspunderea pentru semnătura de complezență:

• Formarea profesională are carențe, plecând din facultate care nu mai oferă același nivel de educație, absolvenții fiind insuficient pregătiți;
• Semnătura de complezență este una dintre cele mai frecvente și nocive;
• Frecvența cu care este întâlnită asumarea fără implicare. Cu alte cuvinte, arhitectul nu verifică niciodată proiectul în mod real. Responsabilitatea apare doar pe hârtie, nu și în realitate. 

De asemenea, vorbitorii au insistat asupra faptului că semnătura de complezență a fost interzisă prin lege. Astfel, atunci când este descoperită pot fi sesizate organele de cercetare penală că a fost săvârșită infracțiunea de fals într-un act public. Infracțiunea de fals este catalogată ca infracțiune de pericol.

Semnătura de complezență invită la furt – furtul obiectului de activitate al arhitectului. Calitatea actului arhitectului impactează în varii domenii și trebuie conștientizat mult mai bine ca importanță.