Jurisprudență și arhitectură în București – Panel 3: întocmirea proiectelor

Evenimentul Jurisprudență și arhitectură în București organizat de Filiala București a OAR în cadrul Anualei de Arhitectură București 2025 și care s-a desfășurat luni, 24 noiembrie 2025, la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, a adus în prim plan dimensiunea legală a ceea ce înseamnă practicarea profesiei de arhitect. Conferința este primul eveniment din România organizat pe acest subiect și a avut în vedere constituirea unei jurisprudențe de arhitectură pe baza cazurilor comune întâlnite la comisia de disciplină din București. Va fi realizat un raport scris, ca un mini-ghid de prevenție pentru situații din practica profesională. 

În cadrul panelului 3, au fost invitați să vorbească: av. Arh. Raluca Becheru, arh. șef Adina Popescu, arh. șef Andreea Pandele, arh. Florentina Iugan, arh. Dragoș Horia Buhociu, arh. Anca Sandu, arh. Olivia Colavini, arh. Sergiu Patra, arh. Robert Zotescu. 

Cei prezenți au subliniat faptul că proiectele gândite de arhitecți trebuie să respecte cadrul normativ existent. Ideal ar fi ca documentele depuse spre a fi avizate să aibă un format standardizat. Arh. Emil Ivănescu, președintele OAR București, a precizat că filiala a demarat o inițiativă în acest sens. De asemenea, a prezentat în câteva cuvinte inițiativa organizației pe care o conduce privind  Glosarul de Termeni de arhitectură și construcții care a debutat în urma dialogului pe care OAR București l-a avut cu toate primăriile din București, cu privire la acei termeni tehnici definiți în articole de lege disparate  și care, de aceea,  sunt interpretați greșit.

Invitații au vorbit despre faptul că trebuie să trecem de la redactare la managementul informației: cum scoatem informația, cui o livrăm, cum înțelege persoana căreia i-o livrăm. Este important să se țină cont de faptul că, în proiectare, prevenția este mai importantă decât tratamentul. 

Arhitectura are multe probleme legislative cum ar fi norme legislative care nu au fost publicate în Monitorul oficial și care trebuie interpretate de magistrați pentru ca apoi arhitecții să implementeze aceste interpretări. Faptul că încă se interpretează termenii POT și CUT denotă că există un vid care creează probleme tehnice importante.