Podcast OAR București – Fast Talks #38 – PUG-ul Bucureștiului: un instrument de dezvoltare

Invitat: dr. arh. urb. Tiberiu Constantin Florescu, Președinte registrul Urbaniștilor din România  

Moderator: dr. arh. Emil Ivănescu – Președinte OAR București

O discuție despre ce înseamnă Planul de Urbanism General al Bucureștiului, despre cât de detaliat este acesta, despre cadastrul Capitalei, despre conceptul PUG-ului dinamic față de spațiul verde din București, despre dezvoltare și densitate, respectiv despre definitivarea documentului.

Principalele aspecte abordate:

Ce înseamnă PUG? 

·        Societatea actuală nu permite o dezvoltare a orașelor neplanificată. Pentru aceasta există niște legi, niste normative, un cadrul legal în care dezvoltarea are loc. Este vorba de un sistem complex care are ca scop calitatea vieții. PUG-ul este documentul care privește dezvoltarea armonioasă a întregului oraș. Astfel, investițiile și dezvoltarea trebuie să fie gândite printr-o strategie de dezvoltare foarte bine pusă la punct. Coerența dezvoltării orașului este dată de acest document numit PUG. Sistematic, la 10 ani, acest document era schimbat pentru a ține pasul cu nevoile actuale de dezvoltare. În momentul de față, Bucureștiul are un PUG de 25 de ani. 

Cât de detaliat este PUG-ul? 

·        Lumea în care trăim astăzi este digitalizată, astfel că PUG-ul la care se lucrează acum nu mai este o planșă cum era în trecut, ci este o bază de date vie, activă.  Se intervine activ pentru a preveni diverse sincope. Cartierul este unitatea teritorială de referință pentru PUG. Acesta reprezintă o zonă constituită care trebuie păstrată pentru a cultiva specificul fiecăruia. 

·        Zonele care nu sunt constituite intră sub incidența intervențiilor noi pentru care este nevoie de planuri detaliate. De exemplu, pentru obținerea unor avize, arhitecții nu vor mai trebui să apeleze la toate instituțiile implicate deoarece PUG-ul furnizează toate datele necesare. 

Cadastrul Bucureștiului 

·        Este în mare parte complet. PUG-ul lucrează cu niște geometrii. 

·        Baza de date creată prin intermediul PUG-ului la care se lucrează are informațiile puse la un loc și facilitează relațiile interinstituționale deoarece toate entitățile avizatoare au acces la acest document la care trebuie să se raporteze. Evident, el va trebui actualizat permanent. 

·        Detalierea PUG-ului este la nivel de zonă. În interiorul zonelor se poate ajunge până la nivel de parcelă, de casă. Nu se mai pune problema de a construi ceva și apoi să ne dăm seama că, de exemplu, sistemul de rețele nu este suficient. 

Care este conceptul PUG-ului dinamic față de spațiul verde din București?

·        Spațiul verde trebuie înțeles după rolul pe care îl are. Primul este spațiul verde de tip parc, scuar, spații verzi cu acces nelimitat. Fiecare zonă de locuit are nevoie de un spațiu verde, cu acces public. Mai sunt spațiile verzi care au rolul de reducere a zgomotului, a noxelor, a traficului. Și aici ne referim la spațiile de pe bulevarde, spații verzi pentru infrastructura mare de transport, dintre blocuri.

·        Registrul de cadastru verde trebuie completat. Există în baza de date niște informații destul de precise. Zonele verzi care nu sunt publice nu apar în cadastru. Astfel, trebuie asigurat un echilibru în teritoriu și sunt zone în care va trebui să fie un obiectiv prioritar.  

Dezvoltarea Capitalei

·        PUG-ul a identificat mai multe posibilități de dezvoltare a polilor de centralitate, posibilități a căror transpunere în realitate solicită un dialog instituțional. Amplasarea obiectivelor mari ține de accesibilitate și de politica urbană. Astfel, investitorii vor ști unde pot fi dezvoltate proiecte mari de genul stadioane, săli polivalente, centre culturale etc. 

·        Mecanismele din PUG oferă un suport tehnic care garantează dezvoltarea orașului și de care se vor folosi administrațiile, indiferent de culoarea politică. 

·        Mobilitatea orașului trebuie să țină cont de dezvoltarea transportului public.  În zonele centrale, care accesează anumite obiective, trebuie încurajată mobilitatea blândă. Zona centrală trebuie să lase loc transportului public. Este nevoie de integrarea sistemului de transport și descurajat transportul cu mașina personală. Numărul mare de călători eficientizează transportul public. 

Care este viziunea PUG-ul față de densitate? 

·        Bucureștiul nu este un oraș uniform. Atunci aplicăm principiul orașului compact – accesul la facilități publice, respectiv principiul orașului grădină. Dacă nu există densitate de construcții, trebuie să existe densitate de servicii. Este important numărul de utilizatori pentru a fi eficient. E vorba de un ansamblu de elemente care țin de economie și de dezvoltare. 

Definitivarea PUG-ului București

·        Un PUG are 3 etape de conținut: prima este cea a studiilor de fundamentare, etapa care s-a încheiat și pentru care nu a fost organizată dezbatere publică. 

·        Momentan, documentul este în etapa a doua în care discutăm despre proiectele reale, concrete. A treia etapă este cea de obținere a avizelor. 

·        Viitorul PUG este un instrument care facilitează mult obținerea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire. De exemplu, un certificat de informare poate fi obținut pe loc. La fel, și certificatul de urbanism va putea fi obținut pe loc, cu verificările de rigoare. Acest fapt se va putea întâmpla în condițiile în care administrația va înțelege cum să  folosească acest instrument numit PUG. 

·        Pe baza Planului de Urbanism General al Capitalei putem face un frate digital al orașului care ajută enorm la dezvoltare. Este nevoie de oameni care să înțeleagă și să folosească mecanismele de decizie și de implementare. 

Vezi toate podcasturile OAR București