Un podcast - eveniment realizat în parteneriat de Institutul Național al Patrimoniului, OAR București și Ministerul Culturii, în acord cu tema Zilelor Europene ale Patrimoniului din anul 2025 - Patrimoniu și arhitectură. Ferestre către trecut, uși către viitor. Podcastul a fost filmat în cadrul expoziției „Ovidiu Maitec 100”, găzduită de Art Safari 2025.
Invitați:
· Valeria Oana Zaharia, Manager Institutul Național al Patrimoniului, INP;
· arh. Irina Diamandescu, director monumente istorice INP;
· arh. urb. Irina Popescu-Criveanu, PMB – CTATU;
· arh. Anca Sandu, UNITH2B;
· arh. Irina Melița, vicepreședinte OAR București;
· arh. Dorothee Marina Hasnaș, OAR București;
· dr. arh. urb. Tiberiu - Constantin Florescu, Președinte Registrul Urbaniștilor din România;
· arh. Bogdan Andrei Fezi, vicepreședinte OAR București;
· arh. Bogdan Babici, Tecon Architects;
· arh. Andrei Fenyo, vicepreședinte OAR București;
· arh. Toader Popescu, Point Zero;
· arh. Robert Zotescu, Amprenta Studio;
· arh. Teodor Frolu, Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23;
· arh. Sergiu Petrea, Tecto Arhitectura.
Moderator:
· arh. Emil Ivănescu, Președinte OAR București
Alături de INP, OAR București a construit un dialog despre patrimoniu și faptul că el trebuie înțeles corect, ca resursă dinamică.
Aspecte esențiale discutate:
- Patrimoniul este o resursă de dezvoltare a unui oraș.
- Este importantă comunicarea atunci când vorbim de patrimoniu, inclusiv în interiorul comunității profesionale și este important să avem capacitatea de a prioritiza.
- Patrimoniul este o prioritate, iar acest lucru trebuie să fie conștientizat de cetățeni.
- Planul de Urbanism General tratează problema patrimoniului – construit și natural – o perspectivă a patrimoniului pe care îl avem și o perspectivă a patrimoniul pe care îl construim, fiind necesare crearea unor condiții de apariție a patrimoniului.
- Principala problemă dpdv urbanistic în zonele de patrimoniu este impredictibilitatea. Toată lumea ar trebui să lucreze conform acelorași criterii.
- Organizațiile profesioniste ale arhitecților au reușit să aducă în atenția publicului mesajul că patrimoniul este important, spațiile verzi sunt importante. Și deși avem profesioniști foarte buni, riscăm să avem un fond construit de o calitate slabă deoarece lipsesc multe verigi ale lanțului care fac ca un produs de arhitectură să ajungă să fie de calitate.
- Administrația nu va avea niciodată toată puterea financiară de a repara și salva fondul construit de patrimoniu. Piața trebuie educată, ținută de mână și dusă în direcția corectă. Faptul că administrația dă dovadă de o anumită rigiditate, îl determină pe client să eludeze legea pentru a putea interveni în cazuri punctuale.
- În București, nu se poate discuta despre un echilibru atunci când vorbim de patrimoniu, mai degrabă vorbim de un cult al acestuia. Este esențial ca patrimoniul să țină cont de contextul în care ne aflăm, să fie cunoscute costurile, să existe o dimensionare corectă.
- Discuțiile despre patrimoniu sunt polarizate, arhitecții nu sunt ascultați și este nevoie de o legislație mult mai vastă, fapt pentru care arhitecții trebuie să se implice și politic.
- Gestul architectural contemporan este problematic pentru clădirile de patrimoniu. Este o frică de asumare a anumitor responsabilități din partea autorităților.
- Trebuie oferită responsabilitatea celui care are aparatul necesar și cunoștințele pentru a rezolva problema. Frica administrației este posibil să vină din necunoașterea corectă a datelor tehnice. Responsabilitatea trebuie dată celor care ar trebui să o aibă și care o înțeleg.
- Percepția asupra patrimoniului trebuie să treacă de la problemă la oportunitate. Este important ca povara conservării patrimoniului să treacă dinspre instituțiile publice înspre mediul privat. Binomul este necesitate versus oportunitate.
- Administrația trebuie să înțeleagă că este nevoie de îmbunătățirea actului pe care îl prestează.
Vezi toate podcasturile OAR București