Podcast OAR București – Fast Talks #36 – Orașul și imigranții
Invitați:
Codrin Tăut – expert în domeniul culturii la Comisia Națională a României pentru UNESCO;
Ovidiu Morar – editor la Noi Media Print, președinte al Fundației Culturale Art Promo, profesor la scoli private internaționale din București.
Arh. Bogdan Fezi – vicepreședinte OAR București;
Arh. Emil Ivănescu – președinte OAR București;
Moderator și organizator– arh. Yvonne Toader – vicepreședinte OAR București;
Aspecte esențiale discutate:
Capacitatea orașului de a integra imigrația: Cât de pregătit este Bucureștiul să devină o gazdă autentică pentru cetățenii imigranți care ajung în România?
Imigrația în centrul dezbaterii urbane: Fenomenul imigrației reprezintă un subiect de interes major pentru arhitecți, urbaniști, antropologi și istorici.
Percepții și realități privind competiția pe piața muncii: Cât din energia și determinarea imigranților este percepută ca o amenințare la adresa locurilor de muncă pentru localnici? De cele mai multe ori, astfel de temeri sunt alimentate de stereotipuri fără fundament.
Un oraș construit prin imigrație: Bucureștiul are o identitate istorică marcată de valuri succesive de imigrație și migrație. În prezent, pierderea specialiștilor și a capitalului uman calificat poate fi compensată printr-o politică coerentă de atragere a imigranților.
Prosperitatea orașului ca magnet urban: Dezvoltarea economică a Bucureștiului atrage noi locuitori. Este esențială înțelegerea profundă a impactului urbanistic al imigrației și modul în care transformă structura orașului. În prezent, autoritățile par nepregătite în abordarea sistemică a fenomenului.
Probleme în sectorul imobiliar: Se înregistrează disfuncționalități și tensiuni în zona locuirii, inclusiv în ceea ce privește accesul și condițiile oferite migranților.
Adaptarea spațiului urban: Pe măsură ce orașul se modernizează, infrastructura urbană trebuie să evolueze în pas cu noile nevoi sociale și demografice.
Tipologii ale imigrației și lipsa de instrumente: Este important să distingem între imigrația temporară (de rulaj) și cea permanentă (de instalare). Avem nevoie de o directivă urbanistică clară și de instrumente de planificare adecvate.
Condiții improprii de locuire: Situațiile în care 10-15 persoane împart aceeași cameră sau trăiesc în containere montate pentru ei reflectă o inadecvare de locuire pentru acest segment de populație.
Spațiul public: integrare sau segregare?: Spațiul public poate funcționa fie ca un agregator social, fie ca o sursă de excludere. Este necesar ca arhitecții și urbaniștii să nu creatori activi în modelarea orașului.
Investiția în idei și viziune: Bucureștiul trebuie să își asume curajul de a investi în inteligență urbană și inovare. Este crucial să anticipeze nu doar să aplice soluții cosmetice, fără impact real.
Pericolul ghetoizării: Este esențial să prevenim apariția enclavelor sociale închise, care se observă în marile metropole europene. În schimb, trebuie să încurajăm o incluziune reală și o relație echilibrată între identitatea locală și cea a migranților.
Un trecut favorabil incluziunii: Istoric, Bucureștiul a avut o tradiție pozitivă în privința cartierelor etnice, care nu au fost ghetoizate, ci au adus valoare culturală și urbană orașului.
