Conferința „Ape pentru comunități durabile” – poarta către orașe cu spații estetice, funcționale și sustenabile

Conferința „Ape pentru comunități durabile” - desfășurată pe 14 și 15 aprilie 2022 la Biblioteca Națională a României – a fost un eveniment cu peste 100 de participanți. Au avut prezentări peste 35 de invitați: arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai administrațiilor publice locale și naționale, actori interesați de proiecte social/cultural/urbane, de business și antreprenoriale.

Evenimentul a fost organizat de OAR București, OAR Național și Rețeaua Apele Unite ale României în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. A fost o atmosferă care a confirmat că întâlnirea între specialiști și factorii de decizie privind importanța apei pentru comunitate a reprezentat un eveniment obligatoriu, căruia i s-a simțit lipsa de către toți cei interesați. Faptul că a putut fi analizat modul în care orașul decide cum să își asigure un spațiu estetic, funcțional și sustenabil – pentru om și natură - a fost principalul câștig al conferinței.

Au participat:  László Borbély (Consilier de Stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă), Daniel George Surdu (Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației), reprezentanți ai Președinției României, ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Culturii, ai Apelor Române, ai Băncii Mondiale, ai unor administrații locale, ai organizațiilor profesionale ale arhitecților, urbaniștilor, peisagiștilor, membri ai Rețelei Apele Unite ale României, coordonatori de proiecte realizate în preajma apelor, realizatorii proiectului Rethinking Somes de amenajare a râului Someș (Studio Practica), primarii Sectoarelor 1 și 2 din București, subprefectul Richard Tiberius Budai din partea Prefecturii Municipiului București. 

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a ținut un speech cu detalii tehnice importante despre inițiativa din sectorul 1 – Amenajare Cheiul Lacurilor din Sectorul 1. Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a vorbit despre inițiativa lăudabilă a primăriei pe care o conduce  - Concurs de soluții: Amenajare Cheiul Lacurilor din Sectorul 2.

Paul Moldovan, city manager Sector 6, a punctat importanța Lacului Morii, vorbind deschis despre cât de neglijat este acesta în condițiile în care partea tehnică  trebuie analizată profesionist.

Inițiatorii și organizatorii - OAR București, OAR Național, Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Departamentul Dezvoltare Durabila al Guvernului Romaniei - au reusit să aducă împreună atât administrația centrală cât și națională , într-un eveniment care pune bazele unor acțiuni viitoare în legătură cu cursurile de apă și spațiul public urban contemporan.

OAR București și administrația locală

Prezența celor doi primari este dovada că lucrurile pot merge înspre bine atunci când există voință pentru dezvoltarea Bucureștiului. Au fost invitate primăriile de sector care dezvoltă în această perioadă proiecte în legătură cu apele din București : Dâmbovița, Lacul Morii, salba de lacuri. Arhitect Emil Ivănescu, președinte OAR București, în cadrul deschiderii conferinței , a mulțumit ministerelor și primăriilor bucureștene pentru felul în care colaborează pe aceste teme, felicitând  instituțiile care aleg  să amenajeze spațiile publice utilizând ca procedură de achiziție publică concursul de soluții: “Aceasta este calea europeană de amenajare a spațiului public  și reprezintă respectul pentru cetățean și calitatea vieții în mediul urban. Concursul de soluții este procedura de achiziție publică prezentă în Legea 98/2016, aceasta modalitate trebuind să fie norma, standardul în realizarea acțiunilor importante, cu impact pentru cetățean și oraș, și nu doar excepții inițiate de administrații mai curajoase.”

Prezența la aceeași masa a discuțiilor a peste 100 de oameni care vor și pot face bine comunităților din care fac parte reprezintă o realizare în sine. Participanții la conferința „Ape pentru comunități durabile” au căutat soluții de armonizare a apelor cu comunitatea și au fost semnalate situații în care profesioniștii pot oferi rezolvări care să satisfacă atât traficul, construcțiile, turismul, diferite alte industrii, cât și peisajul, aerul curat, omul și natura.

Vă prezentăm principalele idei care au fost prezentate de către participanți în cele două zile ale conferinței.

Ziua I

László Borbély, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, unul dintre coorganizatorii conferinței, a subliniat importanța colaborării între instituții și societatea civilă. Domnul Borbély a lăsat la o parte limbajul de politician și a mărturisit cât de provocator a fost să se stabilească parteneriatul cu societatea și că dezideratul instituției pe care o reprezintă este ca spațiul public să fie deschis către oameni care să se poată bucura de el. Politicianul a făcut apel la înțelepciunea naturii și relevanța patrimoniului hidrografic pentru dezvoltarea durabilă. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă coordonat de László Borbély are în atribuții nu doar realizarea unei rețele interinstituționale pentru implementarea Agendei 2030, ci și stabilirea unui parteneriat cu societatea pentru promovarea principiilor dezvoltării durabile.

Daniel George Surdu, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,  a ținut să sublinieze deschiderea instituției pe care o reprezintă pentru inițiativele de genul conferinței „Ape pentru comunități durabile”.

Alexandra Bocșe, consilier de Stat al Președintelui României la Departamentul Climă și Sustenabilitatea,  a vorbit despre oportunitățile care există în România pentru a face mai mult în scopuri legate de recreere și despre folosirea malurilor râurilor în scopuri educative, despre importanța educației pentru mediu și a consecvenței în a aplica soluții bazate pe natură, în contextul legăturii dintre schimbări climatice și managementul apei.

Sorin Rândașu, Apele Române, a atras atenția asupra necesității de a lua în considerație limitele în care pot evolua apele, de la debite excedentare la perioade de secetă și alte fenomene extreme. Domnul Rândașu a vorbit despre necesitatea existenței unui management integrat al apelor. Introducerea soluțiilor bazate pe natură se poate face prin dialog cu cetățenii, cu expertiza specialiștilor, cu accesarea de programe.

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a prezentat unul dintre cele mai importante proiecte de valorificare a apelor - „Promenada verde” (primul spațiu de agrement care va traversa Sectorul 1 de la nord la sud) și principalele trei provocări ale acestuia: (1) cadastrarea; (2) studiul de fezabilitate; (3) PUZ. Primarul Armand a insistat că își dorește proiecte robuste și durabile care pot fi realizate prin consens la nivelul tuturor autorităților din România cu condiția ca acestea din urmă să gândească în perspectivă.

Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, a insistat pe necesitatea colaborării cu alte sectoare, cu Primăria Municipiului București, cu Apele Române, cu Ministerul Mediului, cu Ordinul Arhitecților și cu alte instituții. Primarul Sectorului 2 a mărturisit  că este conștient de faptul că nu este suficient că a scos 10.000 de tone de gunoi din lacurile aflate în sectorul administrat. Astfel, în vederea lansării unui concurs internațional de soluții pentru amenajarea râului Colentina, a fost deja finalizată ridicarea topografică pentru cursul râului pe teritoriul Sectorului 2 (115 ha de teren și 215 ha de luciu de apă).

Paul Moldovan, city manager Sector 6,  a prezentat inițiativa de concurs de soluții - Amenajare Parcul  Lacului Morii. Acest lucru este posibil deoarece Primăria Sectorului 6 a înțeles importanța procedurii de achiziție publică prin concurs de soluții pentru proiectele care se fac din bani publici.

Alexandru Găvozdea, președintele OAR, a adresat un apel autorităților și instituțiilor publice să colaboreze cu arhitecții în pregătirea proiectelor de urbanism, chiar dacă această relație nu este intermediată de OAR sau alte organisme profesionale. Primăria Cluj care face de mai mult timp concursuri de soluții, cu rezultate pozitive evidente, a fost dată exemplu de bune practici. În cazul în care arhitecții, urbaniștii, peisagiștii nu sunt implicați din primele faze ale proiectului, există riscul ca acesta să se dezvolte cu erori care, odată „integrate” în peisajul urban, să rămână vizibile pentru comunitate, iar repararea să se dovedească dificilă, îndelungată și costisitoare.

Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, a făcut o pledoarie pentru implicarea specialiștilor în definirea și definitivarea proiectelor, ceea ce, pe lângă asigurarea calității proiectării, permite ținerea sub control a costurilor. Domnul Moiceanu a subliniat cât de important este să nu ignoram problemele care țin de schimbările climatice deoarece acestea vor veni peste noi.

Anca Ginavar, director în cadrul MDLPA, a prezentat cadrul legislativ care permite colaborarea între administrația publică, arhitecți și specialiști în managementul apei, subliniind faptul că lumea înțelege deja că relația cu apa se schimbă. Ca exemplu de implicare și complexitate a coordonării unor proiecte de urbanism de anvergură, Anca Ginavar a prezentat un proiect derulat în Franța, prin care s-au „dez-betonat” malurile râurilor Lyon și Rhon. A fost necesară colaborarea administrației, cu mediul universitar și arhitecți (rolul universității fiind de a monitoriza proiectul, în numele administrației). Proiectul a fost asumat de toate UAT de pe zona de interes a cursurilor de apă și a fost implementat, așa cum a fost gândit, timp de cca 20 de ani, după parcurgerea unei consolidări administrative („unitate metropolitană”).

Concluzia acestui exemplu este că succesul este determinat de consecvența decidenților (indiferent de schimbările de orientare politică) și colaborarea între unități administrative diferite.

Olimpia Negru, director în cadrul MMAP și Sorin Rândașu, director în cadrul Apele Române, au prezentat cadrul legislativ și soluții moderne bazate pe natură în managementul riscului la inundații. Au subliniat importanța abordării integrate a riscului de inundații și au explicat funcționarea siteului inundatii.ro. Au atenționat cu privire la faptul că trebuie să acceptăm că malurile unor râuri sunt inundabile, deci cei care doresc să investească acolo trebuie să învețe să își asume riscul. Au menționat că s-a luat pentru prima dată în calcul analiza pluvială (ce se întâmplă în orașe atunci când plouă), în acest ciclu de actualizare a planurilor de management al riscului de inundații.

Câteva date de reținut: a) 25% din râurile românești prezintă risc de inundație; b) îndiguirea excesivă poate fi dăunătoare (de ex, precipitațiile din Germania din 2021 nu au fost mai mari decât cele din România în 2005, cu toate acestea efectele inundațiilor din Germania 2021 au fost semnificativ mai puternice decât cele din România din 2005); c) din analiza apei pluviale în mediul urban, reiese că, la o ploaie de 100 l/mp, un acoperiș verde de 100 mp poate „salva” cca 1 m cub de apă, care astfel nu ajunge în canalizare.

Alte considerații suplimentare: planificarea unei investiții în vecinătatea apelor trebuie făcută doar după consultări cu localitățile aflate în amonte („apa trebuie să respire”); lipsa cadastrării este deja o problemă sistemică, care trebuie urgent rezolvată; importanța utilizării cu inteligență a hărților și a datelor istorice privind debitele sau alte comportamente ale apelor; luarea în considerație a soluției de „a da spațiu râului” prin achiziționarea de către autorități a suprafețelor din luncile râurilor (pentru a le păstra neproductive).

Ioan Bica, expert al Băncii Mondiale, a prezentat programul WB „Integrarea managementului riscului la inundații în amenajarea teritoriului și urbanism”, aflat în derulare, în parteneriat cu MMAP, MLDPA și Apele Române.

Profesorul Bica a subliniat faptul că apa trebuie privită în primul rând ca o resursă care trebuie integrată în planificarea teritorială și urbană, nu doar ca un risc, și a îndemnat audiența să urmărească măsurile pe care le iau Germania și Țările de Jos. De asemenea, a mentionat un exemplu din România - Timișoara, unde se experimentează cu coridoare ecologice și se elaborează un ghid de bune practici pentru managementul apei.

Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare la Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Jose Mayoral, reprezentantul biroului de arhitectură Studio Practica (Spania) au prezentat proiectul de amenajare a râului Someș. În data de 15 aprilie, la Galeria Galateca a avut loc vernisajul expoziției proiectului “Rethinking Somes”.  Expoziția va fi deschisă până pe 1 iunie 2022.

Proiectul „Rethinking Somes" face parte din Forumul Internațional “Ape pentru comunități durabile”. Vernisajul expoziției „River Somes, Exhibition on the Somes River Regeneration Project in Cluj-Napoca” este realizat de PRACTICA, biroul de arhitectură spaniol, câștigătorul concursului internațional de proiecte de la Cluj. Expoziția a fost prezentă în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția  2021. Proiectul pentru râul Someș este un exemplu contemporan de eforturi de regenerare și renaturalizare a râului. Acesta își propune să interconecteze diversele comunități care locuiesc în orașul Cluj-Napoca.

“Rethinking Somes” propune un nou cadru de dialog și interacțiune prin intermediul arhitecturii și reunește eforturile unei echipe largi multidisciplinare care include arhitecți, peisagiști, ingineri, urbaniști, agenții guvernamentale și oameni obișnuiți. Scopul acestuia este de a găsi un posibil răspuns la întrebarea cum vom trăi împreună.

Proiectul reimaginează râul ca un spațiu social activ care definește modul în care locuitorii orașului interacționează între ei și cu ecosistemul înconjurător. La nivel comunitar, devine un spațiu de întâlnire și schimb de idei între diferitele comunități care trăiesc în oraș.

De asemenea, în holul Bibliotecii Naționale a României, pe perioada desfășurării conferinței “Ape pentru comunități durabile”, au fost expuse 20 de proiecte pentru amenajări de ape din România, proiecte realizate de arhitecți români. 

Teodor Frolu, reprezentant Apele Unite ale României, a vorbit despre „Experimentul Dâmbovița” și proiectul Apele Unite ale României și echipa sa: Klaus Birthler, Marius Moga, Ovidiu Daneș, Dan Rădulescu.

Marius Moga, Someș Delivery, Ovidiu Daneș, Fundația DALA și Dan Rădulescu, expert internațional, inginer hidrotehnist, au detaliat proiectul Apele Unite ale României și expertiza pe care activitatea acestuia o poate oferi celor ce activează în domeniul managementului apelor.

Ziua II

Teodor Frolu, reprezentant al proiectului “Dâmbovița smart river” (inițiat în 2015), a prezentat un scurt istoric al acestuia și a lansat ideea pregătirii unui concurs de soluții care să permită unei echipe interdisciplinare (arhitecți, ingineri, urbaniști, peisagiști, etc.) să creioneze un proiect unitar, cuprinzător și vizionar, pentru parcursul Dâmboviței pe tot teritoriul Capitalei. Ideal ar fi  ca râul să devină dintr-o diametrală de trafic (conceptul anilor 1980) - o diametrală verde, cu fața spre oraș.

Emil Ivănescu, președinte OAR București, a insistat pentru necesitatea unui proiect coerent, o Dâmboviță coerentă, pentru un  București coerent, proiect generat în urma dezbaterilor și dialogului între diversele administrații, instituții și antreprenori pe tot axul Dâmboviței. Acest dialog trebuie să reliefeze o serie de puncte comune care să genereze un proiect strategic care să dea posibilitatea tuturor entităților să poată  participa flexibil la transformarea Dâmboviței în principalul spațiu public bucureștean, un ax care atrage și leagă, și nu unul care divide, cum este acum. Promenada publică generată de Dâmbovița este între două puncte majore: Lacul Morii, pentru care acum, cu Primăria Sectorului 6, OAR și OAR București organizează concurs de soluții, și Delta Văcărești, deja loc simbol pentru Capitală.  Proiectul integrator ar trebui să fie baza unui concurs de soluții, ca achiziție publică. Licitația cu prețul cel mai mic ar fi o soluție nepotrivită amenajărilor urbanistice. Arh. Emil Ivănescu a insistat că: “Este momentul să avem în București spații publice contemporane, care să faciliteze o calitate a vieții adaptată timpului nostru.”

Alina Bratu, arhitect-sef Sector 2, a prezentat concursul internațional de soluții pentru salba de lacuri din Sectorul 2, aducând în discuție tema colaborării între instituții în vederea demarării proiectelor care depășesc granițele administrative și de competențe.

Șerban Patrulius, câștigătorul proiectului de amenajare a cheiului Dâmboviței în zona Sectorului 3,  a pledat pentru mai multe conexiuni pietonale în oraș, poduri și grădini. Există proiecte care propun intervenții în apropierea Dâmboviței și care trebuie armonizate și coordonate.

Andrei Fenyo, vicepreședinte OAR,  a subliniat importanța însoțirii construcției unui „obiect” de o poveste - pentru a-i crește șansele de a fi acceptat de comunitate – și colaborarea dintre instituții și care nu poate fi înlocuită cu reglementarea excesivă. Recomandarea a fost făcută pentru întreg pachetul de demersuri pentru Dâmbovița.

Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România (AsoP), a atras atenția asupra faptului că dificultățile de colaborare interinstituționale nu sunt specifice României, ci reprezintă un aspect cu care profesiile mediului construit trebuie să se obișnuiască (cu mențiunea că între acestea ar trebui incluse aceea de arborist și de antropolog). Doamna Culescu a vorbit despre faptul că amenajarea Dâmboviței se poate constitui într-un „grand projet de ville”, care să includă și alte spații aflate în apropierea acesteia, chiar dacă nu în imediata vecinătate (de ex Parcul Operei sau Parcul Izvor).

Tamina Lolev, Cheiul Dambovitei/Street Delivery, a vorbit despre faptul că cetățenii sunt cei care trebuie să ocupe strada și râul pentru a se bucura de orașul în care locuiesc.

Angela Kovacs, președinte OAR Mureș , a pledat pentru schimbarea percepției asupra apelor în ideea ca oamenii să se poată bucura de acestea. Soluția pentru râul Mureș este un concurs de idei care se dorește a fi lansat în toamna și care va milita pentru un oraș pentru cetățeni. Regularizarea râului din anii “70 a însemnat o betonare excesivă prin execuții inginerești agresive care au urâțit orașul.

Angelica Stan și Mihaela Hărmănescu au prezentat inițiativa “Dunărea, patrimoniu pentru comunitate”, subliniind importanța componentei de cercetare în orașele mici și mijlocii aflate de-a lungul Dunării. De asemenea, implicarea administrațiilor locale prin conectare la ceea ce înseamnă vecinătatea cu Dunărea. Mihaela Hărmănescu a declarant că: “Ne străduim să aducem mai aproape actorii din comunitatea locală care nu sunt tot timpul de acord. Ne străduim să nu pierdem capitalul de încredere pe care îl au studenții care participa la proiect.”

Emil Stănescu, președinte OAR Muntenia Vest, a vorbit despre faptul că râul Ialomița a fost lăsat în paragină și nu există persoanele care să se bucure de ea, oamenii uitând să se bucure de ceea ce au bun în comunitate.

Subprefectul Richard Tiberius Budai, Prefectura Municipiului București, a declarat că există disponibilitate din partea instituției pe care o reprezintă de a se implica și de a ajuta în procesul de a construi ape durabile pentru București.

Efecte imediate ale conferinței „Ape pentru comunități durabile”

Scopul declarat al conferinței „Ape pentru comunități durabile” a fost acela de a conecta arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai administrațiilor publice locale și naționale, actori interesați de proiecte social/cultural/urbane, de business și antreprenoriale -  cu toții fiind preocupați de importanța apei pentru comunitate.

Un efect imediat al conferinței, cu aportul și la inițiativa Prefecturii Capitalei, Ordinului Arhitecților din România – Filiala București și a Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, este acela că au fost puse bazele unui grup de lucru care va face tot posibilul să aducă râul Dâmbovița cât mai aproape de bucureșteni.

Dezideratul grupului de lucru este ca  în maxim 1 an să existe un plan integrat coerent, cu surse de finanțare identificate și cu perspectiva de a porni un „șantier” de revigorare a râului Dâmbovița, prin care acesta să contribuie realmente la brandul de oraș al Bucureștiului. 

Formula acestui grup de inițiativă (administrația publică + profesioniștii în domeniu + societatea civilă) reprezintă o structură de lucru echilibrată, care poate asigura rezultate de calitate, susținere din partea cetățenilor și siguranța finalizării execuției.

O primă întâlnire a fost stabilită pentru marți, 3 mai 2022, ora 9:00 la sediul PMB.