Prima paginăAnunțuriiulie 2020 › Propuneri arhitecturale și urbane pentru sănătatea populației în România, în contextul pandemiei de COVID-19
29 iulie 2020 • Profesional

Propuneri arhitecturale și urbane pentru sănătatea populației în România, în contextul pandemiei de COVID-19

Perioada pandemică pe care o traversăm impune măsuri de protecție a sănătății populației și reguli care pot fi aplicate atât de instituții, de autorități, cât și de cetățeni. Mediul construit poate fi atent pregătit pentru a reduce riscul îmbolnăvirii cu COVID-19. În acest sens, OAR București recomandă câteva măsuri aplicabile în domeniul construcțiilor și al spațiului urban, astfel încât efectul pandemiei să fie diminuat. O detaliere a măsurilor recomandate poate fi consultată în articolul Health Engaged Architecture In the context of COVID-19, articol al cărui autor este colegul nostru, domnul conf.dr.habil.arh. Bogdan Andrei Fezi. Articolul a fost publicat în Journal of Green Building, pe data de 14 iulie 2020.

În scopul reducerii impactului actualei pandemii de COVID-19 și al protejării sănătății populației României în general, următoarele măsuri pot fi luate, pornind de la scara obiectului și până la cea a arhitecturii și a urbanismului:

- la scara obiectului – igiena;

- la scara umană – distanțarea;

- la nivelul spațiilor interioare – controlul aerului prin ventilare, filtrare și umidificare;

- la nivel rezidențial – locuirea ”intermediară”, reducerea dimensiunii ansamblurilor de locuit și încurajarea spațiilor publice dintre clădiri;

- munca – lucrul la distanță, reducerea dimensiunilor și dispersare;

- încurajarea comerțului de proximitate și reducerea dimensiunilor spațiilor comerciale;

- promovarea spațiilor verzi;

- încurajarea cartierelor cu funcțiuni mixte;

- reducerea densității urbane;

- transport - orașe care favorizează pietonul, bicicleta, shared mobility și robo-taxiuri.

Dintre măsurile care pot fi introduse în România cu începere imediată se numără controlul aerului pentru spațiile interioare și reducerea densității urbane din planurile de urbanism.

CONTROLUL AERULUI IN SPATIILE INTERIOARE

În spațiile interioare, controlul aerului se realizează prin ventilare, filtrare și umidificare. Studii științifice arată ca trei schimburi de aer pe oră, ceea ce este norma minimă pentru spațiile de învățământ atât în România cât și în Statele Unite ale Americii, echivalează cu vaccinarea a 50-60% dintre cursanți. De aceea, se impune actualizarea legislației referitoare la ventilarea spațiilor în clădirile de învățământ, birouri, spații comerciale, restaurante, spitale etc.

În ceea ce privește clădirile de învățământ, ar trebui ca unele prevederi din ”Normativul privind proiectarea, realizarea si exploatarea construcțiilor pentru școli și licee” să fie actualizate cu unele prevederi care există deja în țări ca Germania sau Franța și extinse la nivelul tuturor clădirilor de învățământ, astfel:

1) Toate spațiile din clădirile învățământ, precum grădinițe, școli, licee, universități sau alte forme de învățământ, vor fi în mod obligatoriu ventilate prin deschiderea completă a tuturor ferestrelor, atât în timpul verii cât și al iernii:

- în fiecare dimineață și seară cel puțin jumătate de oră;

- în timpul tuturor pauzelor, cel puțin cinci minute pe oră.

2) În plus față de ventilarea obligatorie, se recomandă și ventilarea oricând este posibil, cu respectarea securității cursanților și a încălzirii. În perioadele geroase, se recomandă ieșirea cursanților din spații în timpul ventilării. În perioadele cu temperaturi ce nu necesită încălzire sau condiționare a aerului, se poate aerisi cât de mult se dorește.

3) Ventilarea spațiilor prin oscilarea ferestrelor este în mare măsură ineficientă.

4) Ventilarea se poate realiza și prin mijloace mecanice cum ar fi ventilatoare sau ventilatoare cu dublu flux.

REDUCEREA DENSITATII URBANE

Densitatea urbană ridicată ucide. Studii epidemiologice începând cu anii 1990, confirmate de statisticile actuale europene și americane ale mortalității cauzate de COVID-19, demonstrează că densitatea urbană mai ridicată favorizează răspândirea bolilor cu transmitere prin aer. În acest sens, soluția urbană pentru reducerea răspândirii pandemiei prezente și al posibilelor pandemii viitoare este reducerea densității urbane măsurate prin coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) din planurile de urbanism în curs de aprobare și din viitoarele planuri de urbanism.

Articolul poate fi consultat la adresa:

https://meridian.allenpress.com/jgb/article/15/2/185/440744/HEALTH-ENGAGED-ARCHITECTURE-IN-THE-CONTEXT-OF