Anunțurifebruarie 2018 › Dezbaterile OAR București - Supralărgirea Căii Călărași, joi 8 februarie 2018, Casa Arhitecturii

Dezbaterile OAR București - Supralărgirea Căii Călărași, joi 8 februarie 2018, Casa Arhitecturii

Cu pumnii încleștați, deasupra unui nor de furtună, Ceaușescu dispune continuarea planurilor sale urbanistice. Dedesubtul imaginii proiectate, singurii patru consilieri generali ai Primăriei Capitalei (trei de la PNL și unul de la USR) care au răspuns invitației OAR București la dezbaterea despre supralărgirea Căii Călărași, menționată în proiectul de buget al PMB.

Șerban Sturdza, președintele OAR București, crede că absența celorlalți consilieri, reprezentanți ai partidelor din CGMB, face dovada unui dezinteres foarte grav, pe fondul căruia agresiunile de tipul Berzei-Buzești și cazuri similare de „asasinat urban” asupra cartierelor vor continua.

Mihaela Negulescu, urbanist și specialist în mobilitate urbană, subliniază că orașul istoric nu poate fi configurat de inginerii de trafic, că un cartier nu este o problemă rutieră și că lucrurile gândite fragmentar, fără a fi dublate de o strategie de mobilitate pentru toată zona centrală, sunt inevitabil sortite eșecului. Cu exemple din întreaga lume, mai mulți vorbitori arată că o arteră de ciculație mai largă nu fluidizează traficul ci, dimpotrivă, aduce mai mult trafic în oraș și implicit mai multă congestie.

Consilierii generali prezenți se poziționează în unanimitate împotriva ideii de supralărgire a Căii Călărași. Reprezentanții PNL se plâng de faptul că decizia CGMB este una formală și că de fapt Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și Urbanism - cu rol consultativ! – este cea care hotărăște de facto. Bogdan Stroe, consilier general USR, se teme că fără o campanie publică, de cultivare a atașamentului actualilor bucureșteni față de moștenirea arhitecturală a capitalei, nicio lege sau măsură administrativă nu va reuși să țină în viață orașul istoric.

Pierre Bortnowski crede că dacă există ceva în orașul istoric care trebuie recuperat și supralărgit, acela este trotuarul – un spațiu cvasi-inexistent la limita dintre fațadă și carosabil, un loc periculos, în care trecătorul este amenințat permanent de autovehicole, gropi, borduri, cornișe, tencuieli și țurțuri, impracticabil pentru bătrâni sau cărucioare. Și, pe când traficul este un mijloc, viața comunitară urbană este scopul.

Horia Roman Patapievici a vorbit în calitate de bucureștean și de locuitor al unei „zone protejate”. A evocat o lume azi dispărută, în care vecinii aveau nume și prenume, uneori burți mari sau pălării pe care și le ridicau respectuos seara, salutând chiar și copiii. A constatat că, deși unele case și mai multe fațade au supraviețuit, țesutul social din spatele lor este mort. La aceeași adresă, astăzi trăiește între necunoscuți. Și a concluzionat că abia acum, când bogații se autoizolează în cartiere noi, în spatele barierelor, iar săracilor le revin zone delabrate din vechiul oraș sau cartiere specifice, are loc cu adevărat lupta de clasă clamată în comunism.

Au fost de asemenea prezenți și au luat cuvântul Andrei Pippidi, Georgeta Filitti, Cezara Mucenic, Sandra Ecobescu, Doina Vella, Bogdan Bogoescu, Irina Criveanu, Teodora Ganea – arhitect rezident în Calea Călărași și Edmond Niculușcă (ARCEN), coordonatorul Catalogului București – un inventar al zonelor protejate din București. Ștefan Ghenciulescu, vicepreședinte OAR Național, a subliniat că, în virtutea bunelor practici urbanistice actuale, ideea de supralărgire a unei străzi dintr-un cartier istoric este pur și simplu inacceptabilă.

OAR București a cerut printr-o adresă oficială informații suplimentare și publicarea documentelor care au fundamentat oportunitatea studiului de fezabilitate pentru „Supralărgire Calea Călărași și bd. Corneliu Coposu, între str. Sf. Vineri și Șos. Mihai Bravu”.

Discuțiile s-au prelungit la un pahar de vin de la antipozi, La Joya - Syrah, oferit de OAR București cu sprijinul www.smartdrinks.ro.

Înregistrarea video a dezbaterii poate fi accesată aici.