Conferința „Istoria moșiei Chitila - Mogoșoaia”

Stimați colegi,

Transmitem, din partea organizatorilor, invitația de participare la conferința susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache având ca temă „Istoria moșiei Chitila-Mogoșoaia”.

Evenimentul va avea loc sâmbătă 17 iunie 2017, ora 16:00, la Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Sala Scoarțelor (etaj).

Cu stimă,

13 iunie 2017

arh. Cornelia Burcuș
Secretar Executiv

------------------------

Centrul cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” și Primăria Municipiului București vă invită la o nouă conferință „Istoria moșiei Mogoșoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache.

Proprietatea din apropierea Bucureștiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Țării Românești; istoriografia consemnează că în 1681 achiziționează un prim teren cu un heleșteu și vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările și se sfințește paraclisul curții, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziții de terenuri au loc în 1689 și 1700, moșia inițială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila și Străulești. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reședința de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispozițiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ștefan, dar morțile lor fulgerătoare și confiscarea averii au afectat și patrimoniul familiei care se afla la Mogoșoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turcești. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoșoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moșia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George și Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prințul Nicolae Bibescu cumpără la licitație, pentru suma de 160000 lei, moșia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinții Grigore Brâncoveanu, George și Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moșiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar. 

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase și a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moșia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moșiei Mogoșoaia-Chitila și cea a proprietății palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reușind cu greu să păstreze fosta reședință brâncovenească. Prințul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construiește casa de oaspeți (Vila Elchingen) și serele precum și o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanțele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitație în 1890-1891, palatul și grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prințului Nicolae, Marie Nicole Bibescu și de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înțelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moștenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului și a grădinii de la Mogoșoaia cunoaște o nouă perioadă fecundă odată ce prințul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verișoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soția sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecții Domenico Rupolo și G. M. Cantacuzino. Anii 1945-1948 marchează ieșirea domeniului palatului de sub posesia și administrarea familiei Bibescu, prin expropriere, în anii '50 aici fiind expuse lucrările sculptorului Corneliu Medrea (1888-1964) și amenajându-se o casă de creație pentru scriitori.