Dezbatere: Calea Victoriei - axa culturala a Bucurestiului. Dilemele unui proiect identitar
|
Va invitam sa participati la dezbaterea pe tema "CALEA VICTORIEI - AXA CULTURALA A BUCURESTIULUI. DILEMELE UNUI PROIECT IDENTITAR". Manifestarea va avea loc marti 10 iulie 2007, ora 16:00, la Biblioteca Academiei Romane - intrarea prin Bulevardul Dacia. De asemenea, va invitam sa vizitati expozitia de proiecte si machete organizata cu aceasta ocazie la Biblioteca Academiei Romane. Expozitia va fi deschisa incepand de luni 9 iulie pana joi 12 iulie 2007 intre orele 10:00 - 18:00. Speram ca participarea dumneavoastra sa fie numeroasa, dat fiind faptul ca este prima dezbatere publica privind arhitectura moderna a Bucurestiului. Va asiguram ca vor urma si altele, cu teme la fel de interesante. Va asteptam, 3 iulie 2007 Presedinte O.A.R. Bucuresti Downloads:
|
Pentru mai multe informatii va rugam consultati mapa_calea_victoriei.pdf Dezbaterea publica se continua pentru toti cei care doresc sa isi exprime parerea pe forumul de discutii al OAR Bucuresti. |
Imagini de la dezbatere
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Conferinta de presa
miercuri 18 iulie 2007
Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Teritorială Bucureşti şi Academia Română au organizat marţi 10 iulie 2007, ora 16.00, în sediul Bibliotecii Academiei Române, dezbaterea profesională publică cu tema:
CALEA VICTORIEI - AXĂ CULTURALÃ A BUCUREŞTIULUI
DILEMELE UNUI PROIECT IDENTITAR
Download: conferinta_de_presa.pdf [33K]
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Dezbaterea a fost structurată pe 3 secţiuni:
1. Informare general istorică
Dl. arh. Ştefan Bălici a făcut o succintă informare a câtorva repere ale istoriei Bucureştiului legate de Calea Victoriei.
Dl. arh. Dan Marin a prezentat principiile generale ale regulamentului de urbanism al Caii Victoriei. Regulamentul evidenţiază 3 segmente distincte ale acestei axe, avand o identitate morfologică clară si reguli urbanistice diferite, cărora trebuie să se supună orice intervenţie în această arie.
2. Prezentarea a 3 proiecte privind Calea Victoriei
Primul proiect prezentat a fost "Calea Victoriei - axa culturală a Bucureştiului", realizat de un colectiv condus de arh. Alexandru Beldiman (studiu urbanistic), arh. Irina Criveanu (studiu istoric), arh. Alexandra Chiliman (studiu de vegetaţie), Ioan Godeanu, artist plastic (studiu muzeu în aer liber).
Dl. arh. Beldiman a expus cele câteva caracteristici ale Căii Victoriei rezultate din urma analizei: prezenţa unor spaţii alveolare, diversitatea dispunerii construcţiilor, traseul sinous, prezenta vegetatiei, elcelectismul arhitectural, prezenţa unor pasaje pietonal-comerciale. A fost accentuat faptul că studiul a încercat identificarea unor zone de revitalizare, chiar cu investiţii de altă natură decât culturală, respectiv rezidenţială sau comercială.
Cel de-al doilea proiect a fost prezentat de dl. arh. Florin Machedon şi reprezintă proiectul PUZ Calea Victoriei 176. Argumentând că proiectul răspunde impunerilor de eficienţă a unor investitori particulari, dl. arh. Machedon a prezentat studiile si macheta propunerii, precum şi imagini ale cladirii avand o inaltime de 8-12 etaje, depasind cu mult reglementarile acestei zone protejate.
Intenţionam să supunem dezbaterii si un al treilea proiect, PUZ Calea Victoriei 107, pentru care investitorul nu şi-a dat acordul; totuşi, autorul proiectului, arh. Adrian Cristescu, a avut o scurtă intervenţie în care a dat câteva informaţii. Proiectul propune o modificare a regulamentului existent si construirea unor cladiri de mare inaltime, argumentând că astfel se eliberează suprefata terenului pentru spaţii verzi şi funcţiuni publice.
3. Dezbaterea proiectelor
In general, luările de cuvânt au fost categoric împotriva celor 2 proiecte punctuale de pe Calea Victoriei 176 şi 107, reproşandu-li-se densitatea excesiva si regimul mare de înălţime; de asemenea, a fost pusa in discutie oportunitatea unei intervenţii cu limbaj modern în acest context istoric. O poziţie moderată a fost adoptată de unii dintre vorbitori care, acceptând limbajul modern, au susţinut necesitatea pastrarii unui anumit spirit al locului şi respectarea regulamentului de urbanism existent.
Dl. arh. Şerban Sturdza i-a întrebat pe cei trei autori ce avantaje aduce fiecare dintre proiectele propuse spaţiului urban şi identitatii oraşului, întrebare rămasă în final fără răspuns.
Dna. Mariana Duma, de la Grupul Civic Bucureşti, aminteşte celor prezenţi că există conform legii, obligativitatea ca pentru toate proiectele importante să existe o prezentare şi o dezbatere publică.
Dl. arh. Peter Derer nu a considerat oportună cramponarea discuţiei în argumentaţie strict profesională, câtă vreme problemele pe care le ridică urbanismul au o accesibilitate largă şi privesc modul de a locui în sens general. Oraşul este asemenea unei masinarii, în care cei care o folosesc trebuie să se simtă bine, fără a şti neapărat din ce se compune. Oricât de importantă ar fi o strategie sau un investitor, aceştia acţionează întotdeauna în oraş, în favoarea sau în defavoarea locuitorilor lui.
Dl. arh. Nicolae Lascu a afirmat că orice arhitect trebuie să ia în considerare regulile culturale ale zonei în care intervine. A întrebat cine anume construieşte oraşul: investitorul sau comunitatea?
Dna arh. Marica Solomon interoghează proiectul dlui arh. Cristescu în privinţa amplasamentului şi întreabă cum anume este apreciată importanţa acelui loc. Există un control eficient şi o strategie de dezvoltare a Bucureştiului şi a acestei axe? Dl. acad. Dan Berindei îşi exprimă îngrijorarea în privinţa implantului noilor con- strucţii de mari dimensiuni în tesutul vechi, dând ca exemplu Parisul unde cladirile inalte de birouri au fost concentrate in ansamblul Defense, amplasat in afara zonei istorice. Dna. arh. Cristina Gociman a susţinut necesitatea unei munci de informare şi de educare prealabilă.
Dna. Monica Mărgineanu-Cârstoiu a considerat că obiectivele mentionate in pliantul dezbaterii nu au fost atinse şi că există o problemă de comunicare din partea proiectanţilor, discuţiile fiind orientate mai mult spre sfera tehnică a meseriei şi prea puţin spre tema centrală şi a ideilor directoare ale proiectelor.
Dl. Cornel Nistorescu a susţinut că dezbaterea propusă nu si-a atins scopul, atâta vreme cât anunţatul proiect identitar al zonei nu a fost definit de catre autori.
4. Concluzii
Dezbaterea si-a propus analizarea proiectelor recente de interventie pe Calea Victoriei si a modului in care se interpreteaza statutul legal de protectie al celei mai importante artere bucurestene din punct de vedere cultural-istoric. Se pune intrebarea daca notiuni precum monument si zona protejata mai au o semnificatie reala, intr-un moment cind specula imobiliara si derapajele administratiei ameninta valorile arhitectural-urbanistice ale orasului.
In cu totul alte conditii, dar cu aceleasi rezultate previzibile, Bucurestiul risca sa se intoarca in urma cu doua decenii, in perioada demolarilor si a interventiilor brutale asupra zonelor sale istorice.
Acest prim gest al Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania este rezultatul sentimentului de izolare si al lipsei de transparenţă a deciziilor administratiei, atât faţă de mediul profesional cât si faţă de societate.
Invocarea exclusiva a eficientei economice in sustinerea si avizarea proiectelor este lipsita de legitimitate in raport cu statutul legal al valorilor culturale si in totala contradictie cu regulamentele privind zonele protejate si zonele de protectie ale monumentelor.
Ne exprimăm regretul că la această primă dezbatere privind Calea Victoriei, deşi au fost invitaţi să participe, reprezentaţii administraţiei nu s-au implicat; prezenţa şi intervenţia lor în discuţii ar fi putut clarifica unele aspecte privind procedurile de avizare si aprobare, privind proiectele dezbătute şi poziţia administraţiei locale referitoare la derogările de la regulamentele de urbanism.
Chiar dacă această prima dezbatere nu a avut in totalitate rezultatul scontat, considerăm că dialogul creat, deşi inca tensionat, a fost un bun punct de plecare; intenţionăm sa continuăm această iniţiativă, incercând să suplinim lipsa de comunicare.
Dialogul a dovedit lipsa de experienţă în transmiterea informaţiilor atât a arhitecţilor, care ar trebui să încerce o prezentare mult mai deschisă publicului, cât şi a auditoriului, care nu a încercat o analiza echilibrată si a optat pentru respingerea în bloc a oricăror intervenţii. Urmare a reacţiilor participanţilor şi a dorinţei de înţelegere aprofundată a proiectului Traseu Cultural Calea Victoriei, manifestarea s-a încheiat cu decizia ca următoarea dezbatere sa fie consacrata exclusiv acestei artere.
